VASILE ERNU despre ceremonia de deschidere

La MOLDOX a fost în deschidere un Cine-concert “Proiecție de filme documentare moldovenești din anii ‘60-70, sub acompaniamentul Orchestrei Filarmonicii Naționale. Erau filme de propagandă din perioada sovietică care prezentau viața orașului Cahul și a satului meu de baștină Colibași. Fără sonor ci doar cu muzică live.
Imaginile însă rup dincolo de intenția ”camerei”. E greu să ascunzi anumite lucruri. Merită luată toată arhiva asta la cercetat. Impresioneaza tipul de viață socială și organizare de atunci care astăzi a dispărut. Acum satele aici sînt în descompunere.
Dar cel mai tare mi s-au părut comentariile oamenilor din sală: fascinante. Erau oameni care au prins perioada sovietică și recunoșteau oameni și locuri:
– ”ieiiii ce tînăr era Cartofeanu”… ”aici e la Zeiman”, ”acolo e la ATB”, ”a, lucrat și eu la conservnîi”, ”uite-o pe a lui Caraiman”, ”uite-l pe moș Ion tînăr, tocmai a murit”. ”aia-i lelița, ăla-i cumătru’”…
Sau comentariile doamnelor la detalii: fuste, mese, mîncare, grădini etc. Totul comentat live cu voce destul de tare și cu mult umor. Pe fond de muzică simfonică. Naturalețea comentariilor mi s-au părut că fac parte din spectacolul de deschidre fără inhibiția elitistă constipată care crede în reguli ”civilizate”.
Aseară am retrăit parcă momentele în care mergeam la cinema în copilărie și comentam, urlam, fluieram în sală pentru că participam la film pe viu, eram parte din el. Cînd ne omorau eroul eram gata să mergem pe scenă să rupem ecranul. Cînd se înîmplă fenomenele astea ”barbare” e de bine, nu e de rău.
Bun. Și despre dirijor am promis că vorbesc.
Pe Iliușa (Ilie Rotilă) nu l-am mai văzut de cînd era de vîrsta fiului meu: de pe cînd avea 6-7 ani cred (sîntem rude apropiate). Copilul a crescut mare, a terminat școala de muzică, a mers la conservator la Chișinău și după direct la Petersburg la conservator. A ajuns un cunoscut dirijor: de la Petersburg la Lisabona. A dirijat cam peste tot prin lume. Și acum direct la Cahul. Am povestit despre ”sectă”, bunici, părinți, capre și muzică.

Text scris de moderatorul MOLDOX Festival, Vasile Ernu

Scroll to top